Nu imi place sa o vad
suparata pe stapana mea, nu imi place deloc cand nu functionez eu ca remediu
impotriva supararii ei, nu stiu de ce are cateodata stari ciudate, neintelese
de mine si ma goneste, eu o ascult ca nu se stie niciodata dar mai simt asa cate
o energie rea si nu stiu ce sa fac. Nu ma intelegeti gresit, dar chiar as vrea
sa o ajut. Stiu ca lucreaza la o cutie patrata situate pe un birou, nu stiu ce
tot face acolo dar nu ma baga in seama, eu tot vin cu tot felul de jucarii in incercarea de a-i distrage atentia si a o
determina sa se joace cu mine, dar fara un rezultat. Imi place sa o vad cum imi
zambeste si cum se joaca cu mine. Stiati ca chiar daca era iarna afara imi
arunca mingea mea verde pe hol in casa si pana ma duceam sa o aduc, nu se mai
uita la mine. As vrea mai multa atentie din partea ei, nu mereu este prezenta. Dar
daca aflu eu motivul pentru care este in starea asta si daca este din cauza unui
baiat, ca am auzit ca asta ar putea fi problema, mi-a zis mie vecinul de la 3
ca astea sunt in general problemele unei fete: baietii... o sa-l musc pe
baiatul care a suparat-o. Nu sunt agresiva de fel, sunt un mielusel, dar imi
vreau stapana cum era inainte. In rest toate sunt bune, nu ma plang. Imi place
cand ma duce la salonul PuffyPet, acolo e singurul loc unde accept sa nu mi se
acorde atentie din partea ei, pentru ca sunt rasfatata de catre personalul de
acolo.
No comments:
Post a Comment